un jandarm foarte bine dotat


Data inscrierii: 07/Ian/2009 Mesaje: 33
|
Trimis: 01/02/2009 09:04 Titlul subiectului: Contencios administrativ |
|
|
Trăsăturile acțiunii administrativ sunt: a. este forma juridică principală de activitate a administraţiei publice
Actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul pot fi atacate: b. nu pot fi atacate la o instanta de contencios administrativ
Actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate la instanta de contencios administrativ în termenul :b. oricand
Actiunea in contencios administrativ va fi introdusa la: c. la domiciliul paratului sau la domiciliul reclamantului
Actul administrativ cu caracter individual va intra în vigoare: a. la data înmânării sau comunicării momentului către persoana vizată
Actul administrativ jurisdicţional reprezintă: c. actul administrativ care este emis de o autoritate administrativă învestită, prin lege organică, cu atribuţii de jurisdicţie administrativă specială
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate ataca în contencios administrativ: b. actele autorităţilor publice centrale şi locale prin care se încalcă legislaţia privind funcţia publică
Avocatul Poporului poate introduce o actiune in contencios administrativ dacă:a. ilegalitatea actului sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza atributiile legale nu poate fi inlaturat decat prin justitie
Cand obiectul actiunii in contencios administrativ il constituie un contract administrativ, instanta poate dispune:a. anularea acestuia in tot sau in parte
Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge:b. de la data cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei
Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge:b. de la data cand aceasta a știut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei
Când temeiul cererii de suspendare îl formează prevederile art.14 din Legea nr.554/2004, instanţa va putea conține suspendarea actului administrativ până la:c. până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii privind anularea actului administrativ
Când temeiul cererii de suspendare îl formează prevederile art.15 din Legea nr.554/2004, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat până la: b. până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cererii vizând anularea actului administrativ
Caracteristicile procedurii de soluţionare a excepţiei de nelegalitate sunt: b. excepţia de nelegalitate se judecă de urgenţă, cu citarea părţilor şi a emitentului actului administrativ
Competenţa materială de soluţionare în fond a litigiilor privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale revine:b. secţiilor de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, în cazul litigiilor privind taxe şi impozite şi podoabe ale acestora în valoare de până la 500.000 lei
Competenţa teritorială în materia contenciosului administrativă este: b. alternativă
Condiţiile de admisibilitate a cererii de sesizare cu excepţia de nelegalitate sunt, potrivit art. 4 din legea contenciosului administrativ:a. obiectul excepţiei de nelegalitate să vizeze un act administrativ unilateral
Condiţiile de exercitare a acţiunii în contencios administrativ de către persoana vătămată prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe sunt: b. introducerea unei acţiuni principale, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate
Condiţiile de exercitare a acţiunii pentru despăgubiri, pe cale separată sunt: a. acţiunea să fie introdusă în termen de 1 an de la data la care persoana vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagube
Condiţiile de fond ale exercitării acţiunii în contencios administrativ sunt: c. actul atacat să vatăme un drept recunoscut de lege sau un interes legitim privat sau public
Consiliul de Stat care a funcţionat în perioada 1864-1866, ulterior Unirea Principatelor, avea următoarele atribuţii: b. de soluţionare a litigiilor dintre administraţia publică şi particulari cu privire la acte administrative
Constituie forme de control ale activităţii componentelor administraţiei publice: b. controlul executiv-administrativ executat de înspre Guvernul României şi Preşedintele României, ca şefi ai puterii executive
Contenciosul administrativ de anulare este contenciosul administrativ în cadrul căruia: b. judecătorul învestit este competent să pronunţe anularea sau modificarea actului administrativ constatat nelegal, minus a cerceta existenţa sau întinderea pagubei
Contenciosul administrativ de anulare este: c. este contenciosul in cadrul caruia judecatorul este competent sa pronunte anularea sau modificarea actului administrativ constatat a fi nelegal
Contenciosul administrativ se referă la: a. totalitatea litigiilor dintre autorităţile publice şi particulari, soluţionate de instanţe judecătoreşti specializate
Contenciosul obiectiv este: b. contenciosul în cadrul căruia judecătorul este competent să cerceteze exclusiv conformitatea actului administrativ cu legea, excluzând a cerceta vătămarea unor drepturi şi interese legitime
Contenciosul obiectiv se refera la: a. posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea
Contenciosul subiectiv se refera la:b. probabilitatea judecatorului investit si competent sa constate existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul
Controlul exercitat de Avocatul Poporului vizează:c. activitatea organelor administraţiei publice, instituţiilor şi serviciilor publice, a instituţiilor de interes public care, prin actele lor au adus atingere drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor
Controlul exercitat prin jurisdicţiile administrative este o formă de control care vizează legalitatea unor categorii de acte administrative, fiind exercitat de:b. autorităţile învestite cu atribuţii de jurisdicţie administrativă deosebită aflate în cadrul sistemului administraţiei publice
Controlul ierarhic este exercitat de către organe supraordonate autorităţii controlate şi poate avea un caracter: a. general, cuprinzând toate aspectele activităţii autorităţii controlate
Criteriile de stabilire a competenţei elemente a instanţei de contencios administrativ sunt: b. criteriul valoric în cazul actelor administrative care au ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora
Daca reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul paratului se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale:b. nu se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale
Din punct de vedere ale competenţei materiale a organului administraţiei publice care le adoptă sau emite, actele administrative sunt: b. acte administrative cu caracter general
Dreptul de tutela administrativă se exercită prin: a. Prefect
Dupa pronuntarea Curtii Constitutionale asupra neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta, instanta de contencios administrativ procedează astfel:c. repune cauza pe rol si da termen, cu citarea partilor
Efectele excepţiei de nelegalitate sunt: c. soluţia pronunţată asupra excepţiei de nelegalitate cauzează consecințe doar între părţile litigiului
Este motiv de revizuire a soluţiilor pronunţate de instanţele de contencios administrativ: b. când s-a încălcat principiul priorităţii dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. 2, coroborat cu art. 20 alin. 2 din Constituţia României
Excepţia de nelegalitate poate fi ridicată:c. atât în primă instanţă cât şi în faza căilor de atac
Exceptia de nelegalitate se poate invoca: a. în fata oricarei instante
Exceptia de nelegalitate se poate invoca:b. de oricare dintre parti
Executarea hotărârii la care se refera art.22 din Legea contenciosului administrativ, se face în termenul;b. dupa investirea cu formula executorie, potrivit dreptului comun
Forma scrisă a actului administrativ este necesară pentru:b. executarea şi respectarea întocmai de către cei cărora li se adresează
Functionarul public care a elaborat, a emis sau a incheiat actul administrativ, sau dupa caz se face vinovat de refuzul de a a rezolva o cerere are următoarele posibilităţi:a. îl poate chema in garantie pe functionarul sau ierarhic de la care a primit ordinul
Hotărârea judecătorească irevocabilă privind admiterea unei acţiuni în contenciosul administrativ trebuie executată:c. în 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii
Hotararea judecatoreasca prin care s-a anulat o hotarare de Consiliu local se publica:b. în Monitorul judetului
Hotararile pronuntate de instantele de contencios administrativ se redacteaza si se motiveaza în termen de:c. cel mult 30 de zile de la pronuntare
Impotriva hotararilor date de instantele de contencios administrativ:a. exista posibilitatea utilizării cailor extraordinare de atac
Împotriva unui act administrativ individual adresat unui subiect de drept poate introduce acţiune: b. si altă persoană dacă prin emiterea actului i se vatamă vreun drept subiectiv sau vreun interes legitim
In cazul actelor admistrative atacate de Prefect si de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, actul administrativ atacat este suspendat: a. ope legis
In cazul actiunilor promovate de Agentia Nationala a Functionarilor Publici procedura prealabilă este: a. facultativa
În cazul contractelor administrative, plângerea prealabilă semnifică: b. încercarea unei concilieri, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă referitoare la litigiile comerciale
În cazul în care autoritatea emitentă a actului constată că acesta este nelegal are următoarele posibilităţi:c. să solicite instanţei de contencios administrativ anularea propriului act, dacă acesta a produs rezultate juridic
În cazul litigiilor având ca obiect contracte administrative, instanţa poate pronunţa următoarele soluţii: b. suplineşte consimţământul unei părţi îndată ce interesul public o cere
In cazul refuzului nejustificat de a solutiona o cerere, termenul de sesizare a instantei incepe sa curga de la data:b. comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii
In Franta, contenciosul administrativ a fost incredintat pentru întâia data printr-o lege din 1790: a. unor tribunale administrative care faceau parte din sistemul administratiei publice, avand in frunte Consiliul de Stat
În Franţa, în timpul de faţă, contenciosul administrativ este realizat prin intermediul: b. Consiliului de Stat şi instanţelor administrative inferioare
In momentul de fata, pana la constituirea tribunalelor administrativ-fiscale, litigiile de contencios administrativ se solutioneaza de către :b. sectiile de contencios administrativ ale tribunalelor
În perioada 1866-1905, contenciosul administrativ a evoluat în sensul că: c. au fost trecute în competenţa instanţei de drept comun
În perioada 1905-1925, cu excepţia anilor 1910-1912, asupra legalităţii actelor administrative: c. s-a pronunţat Secţia a III-a a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care putea fi sesizată pe calea acţiunii directe
În sistemul juridic anglo-american, litigiile de contencios administrativ sunt în competenţa: c. instanţelor de drept comun
În urma deliberării cauzei, instanţa poate da următoarele soluţii: a. să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ
Instanţa de contencios administrativ învestită cu judecarea unui recurs declarat împotriva unei hotărâri pronunţate în primă instanţă, poate adopta una dintre următoarele soluţii: b. să modifice sau să caseze hotărârea atacată
Instanţa de contencios administrativ poate pronunţa următoarele soluţii: b. să acorde daune materii şi/sau morale în cazul anulării actului administrativ
Instanţa de contencios administrativ poate pronunţa următoarele soluţii: a. să anuleze în tot sau în parte actul administrativ individual sau normativ
Instanţa de executare a unei hotărâri de contencios administrativ este: a. instanţa care a pronuntat hotararea de fond
Instanţa de executare în materia contenciosului administrativ este: b. instanţa care a soluţionat fondul litigiului de contencios administrativ
Instanţa de recurs va pronunţa o soluţie de casare cu trimitere spre rejudecare în următoarele situaţii: a. când instanţa de fond a soluţionat cauza în temeiul unei excepţii de ordine publică
Instituţia contenciosului administrativ reprezintă unul din domeniile pe care legiuitorul le-a rezervat: c. reglementării legii organice
Instituţia Curţii Federale Administrative, ca instanţă de jurisdicţie administrativă, se află în: b. Germania
Introducerea recursului: a. suspendă executarea
Jurisdicţiile administrative distincte au următoarele caracteristici: c. facultative
Jurisdictiile administrative speciale sunt :c. sunt facultative si gratuite
La primirea acţiunii, instanţa de contencios administrativ este obligată:a. fie să ceară autorităţii al cărei act este atacat să-i comunice de urgenţă acel act
Litigiile de contencios administrativ se soluţionează:b. în sistemul dublului grad de jurisdicţie (fond şi recurs)
Litigiile privind contractele administrative, pe care instanţa de contencios administrativ le poate soluţiona sunt: c. cele legate de faza premergătoare încheierii contractului, precum şi cele în legătură cu încheierea, modificarea, interpretarea, executarea şi încetarea contractului administrativ
Ministerul Public participă în litigiile de contencios administrativ în următoarele situaţii:
a. sesizează instanţa de contencios administrativ competentă, când apreciază că prin emiterea unui act administrativ normativ se vatămă un interes legitim public
Ministerul public poate sesiza instanta de contencios administrativ: a. cand apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere
Natura juridică a termenelor de 6 luni, respectiv 1 an prevăzute de art. 11 alin. (1) şi (2) din legea contenciosului administrativ este: c. termenul de 6 luni este de prescripţie, iar cel de 1 an este termen de decădere
Natura juridică a termenului de 6 luni de la emiterea actului, prevăzut de art. 7 alin. 7 din legea contenciosului administrativ este: b. de prescripţie
Neexecutarea hotărârii judecătoreşti irevocabile de către autoritatea publică poate atrage:a. sancţionarea conducătorului autorităţii publice sau a persoanei obligate cu amendă
Neexecutarea unei hotarari definitive si irevocabile a unei instante de contencios administrativ are drept consecinţe:c. se poate pedepsi cu inchisoare
Neexecutarea, in termen, a unei hotarari irevocabile a instantei de contencios administrativ atrage: a. aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea
Noţiunea de „autoritate publică”, înseamnă potrivit dispoziţiilor legii contenciosului administrativ:
a. indiferent ce organ de stat sau al unităţilor-administrativ teritoriale care acţionează, în regim de tărie publică, pentru satisfacerea interesului public general
Notiunea de plangere prealabila desemneaza: c. cererea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii sau modificarii acestuia
Nu pot fi atacate în contenciosul administrativ: c. actele de comandament cu caracter militar
Obiect al litigiului de contencios administrativ pot fi: b. actele administrativ-jurisdicţionale, care pot fi atacate direct la instanţa de contencios administrativ în termen de 15 zile de la comunicare
Obligaţia publicării în Monitorul Oficial al României există pentru următoarele hotărâri judecătoreşti pronunţate în materia contenciosului administrativ: c. hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ
Ordonantele de urgenta ale guvernului, precum si cele adoptate in baza unei legi de abilitare pot fi atacate:a. la instanta de contencios administrativ, printr-o actiune insotita de exceptia de neconstitutionalitate, in masura in care obiectul de seamă nu este constatarea neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta
Ordonantele sau dispozitiile din ordonante care se considera a fi neconstitutionale, ca de exemplu si actele administrative cu caracter normativ care se considera a fi nelegale pot fi atacate:b. oricând
Perioada 1925-1948, după intrarea în vigoare a Legii din anul 1925, contenciosul administrativ s-a caracterizat prin aceea ca : b. instanţele de contencios administrativ au dobândit o competenţă totală asupra legalităţii actelor administrative
Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral poate solicita:c. reparatii pentru daune morale
Persoana vătămată mai poate solicita instanţei de contencios administrativ şi: b. reparaţii pentru daune morale
Persoana vătămată poate solicita instanţei de contencios administrativ: a. anularea în tot sau în parte a actului administrativ
Persoana vătămată prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate solicita instanţei de contencios administrativ şi:a. anularea actelor administrative emise în baza ordonanţei
Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invoca apararea unui interes legitim public în următoarele modalităţi:c. numai in subsidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat
Plângerea prealabilă are caracter: b. obligatoriu
Plangerea prealabila are următoarele caracteristici: a. ca regula generala, are un caracter obligatoriu
Plângerea prealabilă poate fi formulată, potrivit art. 7 din legea contenciosului administrativ, de: a. persoana vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateral
Plângerea prealabilă poate fi formulată, potrivit art. 7 din legea contenciosului administrativ, de: a. persoana vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateral
Pot avea excepție procesuală pasivă în litigiile de contencios administrativ: a. funcţionarul care se face vinovat de refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim
Pot fi atacate in contencios administrativ:c. atat actele normative cat si actele individuale
Pot fi persoane vătămate, în sensul legii contenciosului administrativ şi:b. organisme sociale care invocă o vătămare, printr-un act administrativ, a unui interes legitim public
Potrivit Legii contenciosului administrativ din 23 decembrie 1925, erau exceptate de la controlul judecătoresc: a. actele de guvernământ
Potrivit Legii contenciosului administrativ, fapta de a nu executa o hotarare definitiva si irevocabila a unei instante de contencios administrativ:a. poate constitui infractiune
Potrivit sistemului actual, funcţionează ca instanţe specializate de contencios administrativ în România:b. secţiile de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţilor de apel
Prefectul poate ataca în contencios administrativ: b. actele pe care le consideră nelegale, emise de autorităţile publice locale
Prima lege a contenciosului administrativ a fost adoptată: b. mai târziu intrarea în vigoare a Constituţiei din 1923
Prima reglementare proprie de organizare şi funcţionare a contenciosului administrativ român s-a realizat în perioada:b. pe urmă adoptarea Constituţiei din 1923
Prin „persoana vătămată” se înţelege, adecvat art. 2 alin. (1) lit. a din Legea contenciosului administrativ: c. vătămarea dreptului sau a interesului legitim să fie produsă printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unui cereri
Prin organisme sociale interesate se intelege:b. structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a serviciilor publice administrative
Prin plângerea prealabilă, persoana vătămată poate solicita:c. reexaminarea actului administrativ cu caracter normativ sau individual
Prin ridicarea exceptiei de nelegalitate se poate invoca: c. ori nelegalitatea unui act administrativ normativ sau individual
Prin sintagma „pagubă iminentă” se înţelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. n) din legea contenciosului administrativ: a. prejudiciul material viitor şi previzibil
Principiile care stau la baza procedurii administrativ-jurisdicţionale sunt: a. principiul contradictorialităţii şi principiul asigurării dreptului la apărare
Principiile recomandate de Comitetul Miniştrilor guvernelor statelor membre ale Consiliului Europei în ceea ce
priveşte garanţia împotriva eventualelor urmări dăunătoare ale executării actului administrativ sunt: a. posibilitatea acordată reclamantului de a solicita autorităţii jurisdicţionale, înainte ca aceasta să se pronunţe, de a cere măsuri de protecţie provizorie împotriva actului administrativ
Principiul după care se soluţionează litigiile având ca obiect contractul administrativ este:b. regula subordonării principiului libertăţii contractuale faţă de principiul priorităţii interesului public
Principiul legalităţii actului administrativ presupune următoarele: c. calitatea actului administrativ de a corespunde Constituţiei şi legii în baza şi în executarea căreia a fost emis
Reclamantul poate introduce acţiunea în contencios administrativ la: b. la alegere între instanţa de la domiciliul/sediul reclamantului şi cea de la sediul autorităţii publice
Reclamantul se poate adresa cu acţiune şi va sesiza:c. oricare dintre cele două instanţe, la alegere
Recursul ierarhic se exercită la:b. organul ierarhic superior organului care a emis actul ce a construit vătămarea
Recursul în contencios administrativ se introduce în termen de: a. 15 zile de la comunicare
Refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere reprezintă:a. exprimarea explicită, cu exces de putere a voinţei de a nu rezolva cererea
Regula care trebuie respectată, potrivit Legii contenciosului administrativ, la solutionarea litigiilor privitoare la contractele administrative este :b. principiul libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii interesului public
Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi: b. persoana vătămată în drepturile sale sau interesul legitim prin ordonanţe sau prevederi din ordonanţe ale Guvernului declarate neconstituţionale
Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel vor judeca, in prima instanta:a. litigii referitoare la acte administrative care privesc impozite si taxe, contributii, datorii vamale mai mari de 500.000 lei
Secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale Curţilor de Apel au competenţa să judece: c. litigiile privind taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, cum ar fi şi accesorii ale acestora în valoare mai mare de 500.000 lei
Semnificaţia noţiunii de „exces de putere” este potrivit legii contenciosului administrativ: b. exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice cu încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor
Sistemul contenciosului administrativ în România, care funcţionează în baza Legii nr.554/2004, este mai apropiat de sistemul corespunzător existent în: c. Spania
Sistemul de jurisdicţie administrativă conținând cele mai multe similitudini cu cel din România este: a. cel al Spaniei
Sistemul dualist de jurisdicţie în materia contenciosului administrativ este reglementat în: a. Franţa, Belgia, Italia, Germania
Situaţiile care pot genera conflictele soluţionate pe calea contenciosului administrativ sunt următoarele:a. emiterea unui act administrativ considerat vătămător
Solutia instantei competente sa judece exceptia de nelegalitate poate fi atacată:a. cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare
Sunt asimilate actelor administrative, conform Legii 554/2004 următoarele contracte încheiate de autorităţile publice:b. contractele de achiziţii publice
Sunt caracteristici ale actului administrativ: b. actul administrativ este adoptat/emis de către o autoritate publică în vederea organizării executării legii şi executării în concret a acesteia
Sunt caracteristici generale ale controlului judecătoresc: a. controlul judecătoresc se exercită asupra tuturor autorităţilor administrative, în ceea ce priveşte legalitatea actelor administrative adoptate sau emise
Sunt competente să judece în fond în materia contenciosului administrativ:b. secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalelor pentru litigii care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, de până la 500.000 lei;
Sunt condiţii de exercitare ale acţiunii în contencios administrativ:b. actul administrativ atacat să nu fie din cele exceptate de la controlul instanţei de contencios administrativ
Sunt condiţii de variantă şi procedurale ale exercitării acţiunii de contencios administrativ: b. condiţia ca sesizarea instanţei de contencios administrativ să se facă în termen de 6 luni de la data primirii soluţiei la plângerea prealabilă
Sunt condiţii de formă şi procedurale ale exercitării acţiunii în contencios administrativ: a. îndeplinirea procedurii prealabile, prin formularea recursului graţios şi/sau a recursului administrativ ierarhic
Sunt exceptate de la controlul judecătoresc al instanţei de contencios: b. actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară
Sunt exceptate de la respectarea termenului de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) din legea contenciosului administrativ: a. acţiunile privind actele administrative cu caracter normativ
Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, potrivit legii contenciosului administrativ: b. acţiunile introduse de Prefect
Sunt subiecte de sesizare a instanţei de contencios administrativ, în cadrul litigiului de contencios administrativ: c. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate ataca actele administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale prin care se încalcă legislaţia privind funcţia publică şi funcţionarii publici
Suspendarea de drept a executării actului administrativ intervine: c. când se atacă de către Prefect sau Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici un act emis de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, în virtutea dreptului de tutelă administrativă
Suspendarea executării actului administrativ în temeiul art. 14 din legea contenciosului administrativ se poate dispune:b. când sunt întrunite cumulativ condiţia existenţei cazului bine justificat şi necesitatea prevenirii unei pagube iminente
Suspendarea executării actului administrativ intervine de drept, când actul administrativ este atacat de: b. Prefect
Taxa de timbru cerută pentru cererile formulate in baza Legii contenciosului administrative este: a. cea prevazută de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru cauzele neevaluabile in bani
Temeiul constituţional al contenciosului administrativ este:c. art. 52 şi art. 126 alin. (6) din Constitutie, republicata
Termenul de 6 luni pentru formularea plângerii prealabile în cazul contractelor administrative pornește să curgă:a. de la data încheierii contractului, în cazul litigiilor legate de încheierea lui
Termenul de 6 luni prevazut pentru procedura prealabila este:c. un termen de prescriptie
Termenul de formulare a plângerii prealabile este, potrivit dispoziţiilor legii contenciosului administrativ: c. 30 de zile de la comunicarea actului administrativ individual
Termenul de sesizare a instanţei în cazul actiunilor care au ca obiect contracte administrative curge: a. de la data încheierii procesului verbal de finalizare a procedurii concilierii
Un act administrativ poate fi revocat de către: b. până în momentul când actul conceput efecte juridice, intrând în circuitul civil, de către organul emitent
Un decret prezidenţial prin care se declară dispoziție de asediu:c. poate fi atacat la instanta de contencios administrativ numai pentru exces de putere _________________ Stiinta este un dar,o avere,pe care hotii nu o pot fura,pe care rudele nu o pot imparti si care nu se imputineaza prin daruire. |
|